Balansoarul – locul unde echilibrul, ritmul și încrederea se întâlnesc

Dar oare ce se ascunde în spatele acestei activități aparent simple?

Ei bine, răspunsul este surprinzător: foarte multe lucruri! Balansoarul nu este doar distracție, ci un instrument complex care sprijină dezvoltarea sistemului nervos, a simțurilor și a abilităților sociale – și face acest lucru mult mai eficient decât ne-am putea imagina la prima vedere.

1. Dezvoltarea echilibrului dinamic:

În timpul jocului pe balansoar, copilul trebuie să se adapteze constant ritmului mișcării și suprafeței instabile de sub el. Aceasta nu doar că îi dezvoltă simțul echilibrului, ci și controlul postural dinamic: adică devine capabil să își mențină corpul într-o situație instabilă.
Așa cum subliniază și specialistul: mișcările care necesită orientare spațială sunt cu adevărat eficiente atunci când implică poziții corporale variate și schimbări de direcție – iar balansoarul oferă o oportunitate excelentă pentru acest lucru.
Baza jocului pe balansoar este schimbarea constantă a poziției corpului și deplasarea centrului de greutate, ceea ce contribuie excelent la dezvoltarea sistemului de echilibru situat în urechea internă (sistemul vestibular).
Acest lucru este esențial pentru că:
- un sistem de echilibru stabil este indispensabil pentru menținerea posturii verticale, mers și învățarea mișcărilor necesare scrisului;
- contribuie la dezvoltarea percepției spațiale și a conștiinței corporale;
- ajută la coordonarea mișcărilor ochilor cu mișcările corpului, aspect esențial și pentru citire.
„Mișcările ritmice variabile, prin plasticitatea sistemului nervos, sprijină dezvoltarea controlului mișcărilor.” (B. Szilvia)

2. Coordonare și forță musculară:

Deși din exterior poate părea că „doar stau” pe balansoar, în realitate copiii lucrează activ. Mușchii trunchiului, ai brațelor și ai picioarelor sunt implicați în joc. De asemenea, se întăresc și mușchii responsabili pentru menținerea posturii, ceea ce are un impact asupra motricității fine – de exemplu, asupra abilităților de scriere.
Așadar, balansarea nu este o activitate pasivă – copiii trebuie să își mențină activ corpul și să își coordoneze mișcările împreună cu partenerul de joacă.
Acest lucru:
- întărește musculatura trunchiului și coordonarea brațe-picioare,
- dezvoltă tonusul muscular și postura,
- ajută la formarea controlului conștient al mișcărilor.

În timpul balansării, copilul își folosește constant mușchii trunchiului – mai ales atunci când încearcă să controleze mișcarea cu propriul corp. Întărirea părții superioare a corpului și a mușchilor abdominali este esențială pentru postură, stabilitatea coloanei vertebrale și mișcările fine (precum scrisul).

3. Simțul ritmului și sincronizarea:

Pe balansoar nu este loc pentru mișcări bruște sau grăbite. Dacă unul dintre copii se mișcă brusc, celălalt se poate speria sau poate aluneca.

Prin urmare, acest joc:
- îi învață pe copii să își temporizeze cu precizie mișcările,
- dezvoltă simțul ritmului, care mai târziu va fi util, de exemplu, în dezvoltarea abilităților muzicale sau în procesul de citire,
- îi ajută să înțeleagă importanța așteptării, a schimbării de ritm și a dinamicii comune.
„Balansoarul oferă oportunitatea de a percepe greutatea corporală, de a o modifica și de a o sincroniza cu greutatea celuilalt copil.” (B. Szilvia)

4. Cooperare socială:

Balansoarul nu funcționează singur. Este nevoie de celălalt copil – de greutatea lui, de cooperarea și de ritmul lui. Astfel, copiii învață prin joc să se adapteze, să aștepte și să comunice. Căutând echilibrul fizic, ei dezvoltă și un echilibru social.
Copilul învață:
- cum să își regleze mișcările în funcție de partenerul său,
- cum să comunice dacă ritmul este prea rapid sau prea lent,
- și cum să creeze împreună un ritm comun.

5. Abilități sociale și încredere:

Balansoarul este unul dintre cele mai interactive jocuri, unde partenerii de joacă:
- sunt în contact fizic direct (de exemplu, se privesc, vorbesc între ei),
- trebuie să învețe să fie atenți la mișcările celuilalt,
- iar jocul funcționează doar dacă cooperează și se sincronizează unul cu celălalt.

Acest lucru dezvoltă:
. empatia,
. construirea încrederii,
. rezolvarea problemelor sociale și stabilirea regulilor comune.

Copiii se bucură în mod special atunci când ei sunt cei care controlează „oscilațiile jocului”. Acest lucru le oferă un sentiment de reușită, care le crește încrederea în sine – mai ales în cazul celor care sunt mai nesiguri în alte forme de mișcare.

6. Orientare spațială și recunoașterea direcțiilor:

În timpul mișcării balansoarului, copilul își raportează propriul corp la spațiu: când este jos, când este sus, ce se află sub el, ce se află în fața lui, unde este celălalt copil.

Prin aceasta se dezvoltă:
- orientarea spațială,
- formarea conceptelor de direcție,
- capacitatea de a diferenția între dreapta și stânga.

La ce să fim atenți când folosim balansoarul?

Utilizarea trebuie să aibă loc întotdeauna sub supravegherea unui adult.
Nu este recomandat pentru copiii sub 3 ani.
Trebuie să ne asigurăm că balansoarul este folosit de copii cu greutate similară, pentru a evita dezechilibrul structurii.
Este important să folosim un echipament sigur, certificat, de preferat instalat pe o suprafață moale (de exemplu, dale din cauciuc ReFlex sau iarbă).

Balansoarul este o alegere excelentă și pentru grădină, deoarece ocupă puțin spațiu, dar oferă oportunități de dezvoltare complexă.
Așadar, balansoarul este mult mai mult decât un joc asemănător unui leagăn. Este joc comun, echilibru, forță, ritm și atenție – toate într-un singur echipament.

Continuăm!