Comoara ascunsă în nisipar – dezvoltare prin joacă

Joaca în nisip – mai mult decât joacă:

O armă secretă pentru dezvoltarea senzorială, motrică și cognitivă!
La prima vedere, nisiparul pare doar o grămadă de nisip unde copiii sapă, modelează, strecoară și stropesc. Dar dacă privim mai atent, descoperim că în spatele fiecărei mișcări are loc un proces complex de dezvoltare neurologică.

Lucrarea de licență a lui B. Szilvia subliniază că joaca în nisip este o activitate multisenzorială, care sprijină orientarea în spațiu, motricitatea fină, schema corporală, creativitatea – și multe altele.

1. Motricitate fină și îndemânare:
Activitățile precum săpatul cu lopățica, modelarea, umezirea nisipului, strecurarea sau turnarea sunt toate mișcări motrice fine, care:
- dezvoltă musculatura mâinilor și coordonarea mișcărilor precise,
- pregătesc mâna pentru scris,
- solicită și întăresc coordonarea mână–ochi.
„Mișcările mâinilor devin mai coordonate atunci când copiii modelează nisipul, ling, sapă sau umplu găletușe.” (B. Szilvia)

2. Integrare senzorială și percepție tactilă:
Nisipul, în funcție de cum este atins – uscat, umed, picurat, strecurat, frământat cu mâinile – oferă senzații senzoriale diferite.
Acest lucru:
- îmbogățește procesarea stimulilor tactili,
- ajută copilul să se obișnuiască cu senzații și texturi diferite,
- reduce hipersensibilitatea tactilă, frecvent întâlnită la copiii de grădiniță.
Este deosebit de important pentru acei copii care sunt sensibili la cusăturile hainelor, la senzația încălțărilor sau care au o repulsie față de murdărie.

3. Schema corporală și orientarea în spațiu:
Joaca în nisip nu implică doar mâinile. În jurul nisiparului, copiii stau adesea în genunchi, se ghemuiesc, se apleacă lateral, își schimbă greutatea corporală – toate acestea contribuie la:
- dezvoltarea schemei corporale (conștientizarea poziției propriului corp în spațiu),
- recunoașterea pozițiilor spațiale (lângă, sub, între, în spate),
- învățarea conștientă a direcțiilor (dreapta–stânga).
„Relațiile spațiale experimentate în timpul jocului se transformă în hărți mentale, pregătind terenul pentru scris-citit și matematică.” (B. Szilvia)

4. Creativitate și rezolvare de probleme:
S-a prăbușit un tunel? Forma nu a ieșit? Nu e destulă apă pentru castel? Toate acestea:
- activează gândirea orientată spre rezolvarea problemelor,
- necesită planificare logică („mai întâi castelul, apoi șanțul”),
- încurajează autonomia – pentru că nu există „corect” sau „greșit”, ci doar noi încercări.

5. Învățare socială și cooperare:
Joaca în nisip oferă un spațiu ideal pentru jocuri sociale:
- construim împreună un castel, un tunel sau un oraș,
- împărțim lopățelele, gălețile,
- stabilim scopuri comune și ne asumăm roluri.

Aceste activități contribuie la:
- dezvoltarea răbdării și respectării regulilor,
- formarea abilităților de gestionare a conflictelor,
- îmbunătățirea cooperării și a comunicării.

De ce este importantă joaca în nisip în aer liber?

Afară, datorită luminii naturale, aerului curat și spațiului generos, copiii:
- se joacă mai liber și cu mai mult curaj,
- încearcă mai multe soluții creative,
- devin mai independenți și mai hotărâți.

Continuăm...